Se afișează postările cu eticheta Alimentatie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Alimentatie. Afișați toate postările

4 Alimente cu efect CANCERIGEN

Consumul scazut de produse care contin grasimi saturate nu creste riscul de cancer. Insa un consum exagerat al acestora este periculos pentru organism, predispune in special la cancer de colon, dar si de alt tip, la boli cardiovasculare, ateroscleroza, obezitate, steatoza hepatica etc. Grasimile hidrogenate se obtin de obicei din uleiuri, de aceea atragem atentia asupra margarinelor care contin grasimi hidrogenate. Acestea trebuie eliminate din alimentatie. Aceste grasimi hidrogenate confera textura moale a margarinelor. In zilele noastre se fabrica si margarine din uleiuri extravirgine, care nu contin grasimi hidrogenate – asadar consultati eticheta produselor pe care le cumparati. Alimente bogate in grasimi saturate si hidrogenate: unt, margarina cu grasimi hidrogenate, uleiul procesat (este indicat uleiul extravirgin, indiferent daca este de masline, palmier, floarea soarelui etc.), carnea de porc (inclusiv “carnea slaba” de porc), preparatele prajite, preparatele fast-food, unele branzeturi (cascaval, branza – cititi eticheta cand alegeti astfel de produse), prajituri si crème de prajituri obtinute din prafuri, foietajele de orice fel, produsele de patiserie/cofetarie, unele sortimente de ciocolata sau alte dulciuri cu crema (biscuitii cu crema de exemplu) etc.


 Este recomandat sa consumati:
- Uleiuri extravirgine nepreparate termic (nici la cuptor, exceptie face uleiul de palmier);
- Preparati alimentele prin fierbere, coacere sau pe gratar cu aburi;
- Consumati carne de pasare, peste, scoici si fructe de mare;
- Consumati branzeturi sanatoase, de preferabil facute in casa ori de la o cunostinta din mediul rural;
- Eliminati dulciurile din comert, preparati dulciuri in casa, de preferabil fara margarina, unt sau uleiuri. Gasiti retetele potrivite. Folositi faina integrala.

 ACRILAMIDA
 Acrilamida este o substanta cancerigena care se formeaza in alimentele cu un continut ridicat de aminod, atunci cand sunt procesate termic la temperaturi peste 100 de grade.

Ce conţin în realitate hamburgerii, mierea şi iaurtul grecesc. Urmareste Clipul.

Clipul, realizat de site-ul Buzzfeed, este bazat pe două articole ale aceleiaşi platforme care avertizează în privinţa celor mai consumate produse alimentare.
Hamburgerii
  70 la sută din carnea tocată de pe piaţă conţine un produs din carne de vită procesat ("pink slime") îmbibat în amoniac. "Pink slime" constă într-un amestec de resturi de carne care mai demult erau considerate bune de consum doar ca mâncare pentru câini.
Puii crescuţi în ferme sunt hrăniţi cu arsenic pentru a avea carnea mai roz.
Crenvurştii din hotdogi
Aceştia conţin conţin resturi de carne, grăsime, amestec de cereale, alcătuit la rândul lui din firimituri de pâine, ovăz şi făină.
Mierea cumpărată din comerţ este, în majoritatea cazurilor, lipsită de polen, fiind bazată în principiu pe aditivi şi pe sirop de porumb.
Iaurtul grecesc
Popular şi în România, iaurtul grecesc se obţine printr-un proces care lasă în urmă milioane de kilograme de deşeuri.



Creveţii
Dintre toate zonele în care se consumă fructele de mare, Statele Unite, de exemplu, importă 86 la sută din cantitatea totală, dar doar o cantitate de 0,1 la sută din cea totală este verificată în privinţa contaminării chimice. În 2004, în urma unor controale aleatorii a 34 transporturi de creveţi, s-a descoperit că şase dintre acestea conţineau chimicale cancerigene.
Cireşele Maraschino
Conservate în zahăr şi folosite ca decoruri în cocktailuri şi produse de cofetărie şi gelaterie, cireşele Maraschino trec prin următorul proces: sunt decolorate, marinate în sirop de porumb şi apoi vopsite din nou în roşu.
în plus, brânza rasă din comerţ conţine fâşii de celuloză din lemn, pentru a evita lipirea fâşiilor la un loc.

Cât de periculoase sunt alimentele procesate şi ce ar trebui să mâncăm pentru a fi sănătoşi

Alimentele procesate distrug bacteriile "prietenoase" din intestin, afirmă nutriţionistul Michael Pollan, care militează pentru revenirea în dieta zilnică a alimentelor preparate în casă, care ajută organismul să lupte eficient contra infecţiilor şi a obezităţii.
În deceniile care au urmat după ce Louis Pasteur a descoperit existenţa bacteriilor, cercetările medicale s-au concentrat în principal asupra rolului pe care aceste microorganisme le au în declanşarea bolilor.
Bacteriile care trăiesc pe/ sau în organismul uman sunt privite în general fie ca organisme nedăunătoare, fie ca patogeni de care oamenii trebuie să se ferească.

Însă la începutul anilor 2000, oamenii de ştiinţă au descoperit sute de specii noi de bacterii care trăiesc în intestinul uman şi care fac tot felul de "lucruri" neaşteptate.
Spre marea lor surpriză, specialiştii în microbiologie au descoperit că oamenii sunt făcuţi în procent de 90% din bacterii. Nouă din zece celule din corpurile noastre nu sunt umane, ci aparţin acestor specii microbiene (iar cele mai multe trăiesc în intestin).
"Ne aflăm pe punctul unei schimbări colosale în felul în care înţelegem conceptul de «sănătate» şi relaţia noastră cu alte specii", a declarat autorul acestui articol.
Metafora despre "războiul" în care s-ar afla oamenii cu bacteriile a devenit astfel lipsită de sens.
Ce sunt mai exact cele 500 de specii distincte - şi nenumăratele tulpini diferite ale lor - care formează circa 1 kilogram de microbi şi bacterii în stomacul nostru?
Pentru cei mai mulţi dintre microbi, supravieţuirea lor depinde de a noastră, iar aceste microorganisme îndeplinesc tot felul de sarcini pentru a-şi menţine gazda - organismul uman - vie şi sănătoasă.
Poate cea mai importantă funcţie a lor este aceea de a menţine sănătatea peretelui intestinal - epiteliu. Pe parcursul unei vieţi, 60 de tone de alimente trec prin tractul gastrointestinal al unui om, o expunere care prezintă riscuri mari.
Se pare că cea mai mare parte a acestor riscuri este controlată, şi în cea mai mare parte a timpului într-o manieră excelentă, de către bacteriile intestinale.
Privite în ansamblu, organismele din intestin alcătuiesc cel mai mare şi unul dintre cele mai importante organe de apărare ale corpului uman.
De ce corpul uman foloseşte bacteriile la toate acele funcţii critice, în loc să îşi dezvolte propriile sisteme? Una dintre teorii ar fi aceea că microbii şi bacteriile pot să evolueze rapid şi pot să reacţioneze şi să se adapteze cu o viteză mult mai mare.
Deşi oamenii au tendinţa de a considera bacteriile ca fiind "agenţi ai distrugerii", ele sunt însă şi nişte creatori extrem de valoroşi. Microorganismele intestinale produc vitamine esenţiale (inclusiv vitamina K, dar şi unele dintre vitaminele din grupa B) şi alţi câţiva compuşi chimici pe care oamenii de ştiinţă abia acum încep să îi descopere.
Unii dintre aceşti compuşi acţionează asupra sistemului nervos central, moderând apetitul şi mecanismele care determină cantitatea de grăsime care trebuie stocată.
Aşadar, modificarea compoziţiei florei bacteriene intestinale ar putea oare să ducă la modificarea greutăţii unui om?
Este foarte posibil. Oamenii de ştiinţă au descoperit că atunci când au transferat bacterii din intestinul unor şoareci supraponderali în şoareci lipsiţi de bacterii intestinale, aceştia s-au îngrăşat de aproape două ori mai mult decât şoarecii care au primit bacterii de la exemplare slabe.
Însă sub presiunea unui spectru tot mai larg de antibiotice, a pasteurizării hranei şi a dietelor moderne, flora microbiană umană s-a schimbat probabil în ultimii 100 de ani mult mai mult decât în ultimii 10.000 de ani, atunci când agricultura a schimbat dieta şi stilul de viaţă al oamenilor.
Copiii sunt expuşi la mai puţine bacterii, iar una dintre teoriile actuale explică acest fapt prin aceea că sistemele lor imunitare nu sunt "antrenate" să distingă cu acurateţe între bacteriile "bune" şi cele "rele", ceea ce explică ratele tot mai mari de apariţie a alergiilor, a astmului şi a bolilor autoimunitare în ţările în curs de dezvoltare.
Un copil din ţările în dezvoltare primeşte în medie între 10 şi 20 de doze de antibiotice înainte de a împlini vârsta de 18 ani, un adevărat "asalt" asupra florei intestinale, ale cărui implicaţii abia acum încep să fie descifrate de cercetători.
În plus, mai există şi dietele. Din punct de vedere ştiinţific, dieta ar trebui să includă atât probiotice - alimente cu bacterii benefice - cât şi prebiotice - substanţe pe care bacteriile pot să le consume (precum fibre).
Probioticele se află în alimente fermentate, precum legumele murate, varza acră, brânză, iaurt, pâine, oţet, sos de soia şi bere.
Însă oamenii au luptat din greu pentru a elimina bacteriile din dietă, sterlizând hrana şi procesând-o pentru a elimina cât mai mult din conţinutul de fibre - tocmai componenta atât de apreciată de bacteriile intestinale.
Cu excepţia iaurturilor, alimentele care conţin bacterii vii au dispărut complet din farfuriile oamenilor moderni (bacteriile din varză acră, ketchup, legume murate sunt ucise prin pasteurizare).
Dieta occidentală, care conţine mulţi carbohidraţi, alimentele superprocesate şi lipsa legumelor proaspete au dus la conservarea hranei prin distrugerea bacteriilor. Astfel, bacteriile intestinale sunt private de acele substanţe care sunt bune pentru ele şi care le permit să fermenteze şi să crească.
"Marea problemă a dietei occidentale", spune Stephen O'Keefe, gastroenterolog la Universitatea Pittsburgh din Statele Unite, "constă în faptul că nu hrăneşte intestinul, ci doar partea superioară a tractului gastrointestinal. Toate alimentele sunt procesate pentru a fi absorbite imediat, nelăsând nimic pentru partea inferioară a tractului. Această dietă a eliminat acel element cheie pentru sănătate, fermentarea din intestinul gros".
Lipsa de fibre din dieta occidentală înfometează într-adevăr intestinul şi rezidenţii săi microbieni.
Oamenii de ştiinţă sunt tot mai convinşi că multitudinea de afecţiuni intestinale care au devenit comune în rândul oamenilor care au adoptat dieta occidentală sunt cauzate de acest dezechilibru.
Oamenii care au adoptat dieta occidentală au început să dezvolte o rată foarte mare de boli precum maladii cardiace, accident vascular cerebral, obezitate, cancer şi diabet de tipul 2.
Tot mai mulţi oameni de ştiinţă au început să creadă că această problemă are legătură cu procesul de inflamaţie, un fenomen în care flora intestinală joacă un rol crucial.
Probioticele - bacterii benefice ingerate fie cu alimente fermentate, fie în suplimente - calmează sistemul imunitar şi reduc inflamaţiile, scurtează durata şi diminuează severitatea răcelilor la copii, calmează diareea şi atenuează sindromul intestinului inflamat, reduc reacţiile alergice, stimulează reacţia sistemului imunitar, reduc riscul de apariţie a unor anumite tipuri de cancer şi ameliorează sănătatea şi funcţiile intestinului.
În afară de probiotice, dieta zilnică ar trebui să includă legume şi fructe proaspete, întrucât acestea asigură necesarul de prebiotice - substanţe care hrănesc bacteriile din tractul intestinal.

Creste rezistenta copiilor la imbolnaviri printr-o alimentatie corecta


Dupa varsta de 1 an si jumatate- 2 ani, copiii vor manca practic mancarea familiei, insa, ca adult, trebuie sa fii foarte atenta la cat este de sanatoasa si echilibrata aceasta dieta. Copiii pot parea foarte bine dezvoltati cand mananca suficient caloric, dar pot fi sensibili la imbolnaviri, acum sau mult mai tarziu, daca aceste calorii nu provin dintr-o hrana corect diversificata.


Ce inseamna asta? 
Inseamna ca in fiecare zi un copil si un adult bineinteles ar trebui sa manance cereale- paine, orez, etc., legume, fructe, lactate si carne, intr-o proportie mai mult sau mai putin stricta.

Iata idealul:
- cereale- paine, orez, paste fainoase, biscuiti, etc.= 250 de calorii, echivalentul a 4 felii de paine;
- legume- proaspete sau in mancare, 2-3 pe zi= 75 de calorii;
- fructe- proaspete, in prajituri, sub forma de suc, 2-3 pe zi=300-450 calorii.
Bineinteles, apetitul unui copil e foarte schimbator, intr-o zi va refuza pranzul si a doua zi va cere inca o portie.
Trebuie totusi sa ai grija ca in decursul unei saptamani sa fi mancat per total conform aceste scheme.
Daca ti se pare ca alimentatia se indeparteaza mult de standardul optim, incearca un supliment cu polivitamine:Pikovit, Cavit, etc., cu recomandarea medicului de familie.

Sfaturi despre alimente, leacul de zi cu zi


Produsele alimentare ne pot fi medicament, contribuind la starea noastra de sanatate sau ne pot îmbolnavi. Totusi, nu sunt multi cei care tin seama la ceea ce manânca.


Dr. farmacist Ovidiu Bojor a studiat medicina indiana traditionala, care recomanda o dieta echilibrata, în care alimentele sa se îmbine armonios, combinând cele sase gusturi de baza: dulce, acru, sarat, astringent, picant si amar.
GUSTUL DULCE (90% din volumul meselor zilnice)

Alimente considerate dulci nu sunt doar zaharul, mierea si fructoza, ci si carnea, fasolea, grâul, orezul, porumbul, meiul, ovazul, cartoful, laptele si derivatele sale, ouale.
Rol: mentin apa în organism, stimuleaza sistemul nervos si aparatul circulator, favorizeaza vindecarea ranilor. Excesul de alimente dulci duce la obezitate, pierderea poftei de mâncare, dezvoltarea unor boli metabolice (cum ar fi diabetul) si endocrine, scade imunitatea. O alimentatie saraca în glucide duce la pierderea greutatii corporale si la instalarea unei stari de astenie.
GUSTUL AMAR (în jur de 1% din dieta zilnica)

Alimente amare: chimen, nucsoara, sparanghel, castraveti amari, patrunjel, menta.
Rol: favorizeaza secretia glandelor endocrine. Regleaza temperatura corpului si mentin sanatatea pielii. Accelereaza arderea grasimilor si purificarea sângelui. Combat parazitii intestinali. Abuzul de alimente amare duce la astenie. Lipsa lor din alimentatie contribuie la scaderea imunitatii si a tonusului muscular.
GUSTUL SARAT (nu trebuie sa depaseasca 0,25%)


alimente, leacul de zi cu zi

Exista diferite tipuri de sare: sarea de mina, si cea marina (cele mai recomandate), sarea de argila; sarea extrasa din fructe.
Rol: favorizeaza digestia si ajuta la buna functionare a sistemului nervos. Asigura o buna circulatie sangvina. Excesul de sare în alimentatie provoaca tulburari circulatorii, stari febrile, hemoragii, scaderea potentei sexuale, albirea sau/si caderea parului, hiperaciditate, acumulare excesiva de toxine în organism. Lipsa sarii din organism determina tulburari digestive, boli ale sistemului nervos si circulator, dureri musculare.
GUSTUL PICANT (0,25% din dieta zilnica)

Alimente picante: ardei iute rosu, piper negru, coriandru, usturoi si ghimbir.
Rol: stopeaza cresterea anormala în greutate, mareste capacitatea de eliminare a toxinelor. Inhiba reactiile alergice.
Alimentele picante în exces pot provoca impotenta sexuala, ameteli, stari febrile, tulburari nervoase.
Consumul redus de alimente picante determina pierderea poftei de mâncare, cu scaderea greuta?ii sau tulburari circulatorii.
GUSTUL ASTRINGENT (aproximativ 5% din dieta zilnica)

Gust dulce-astringent: anumite soiuri si varietati de fasole, linte, portocale, mazare tânara, soia, banane.
Gust acru-astringent: majoritatea fructelor necoapte.
Rol: refacerea tesuturilor, stimuleaza formarea hematiilor si secretia biliara.
În exces, determina constipatie, suferinte nervoase sau musculare (cu paralizie sau impotenta functionala), afectiuni cardiace. Folosirea redusa a alimentelor astringente provoaca tulburari circulatorii, duce la scaderea timpului de coagulare a sângelui si la prelungirea duratei de vindecare a ranilor.
GUSTUL ACRU (3,5% din dieta zilnica)

Alimente acre: lamâile si alte fructe acre, tomatele, muraturile si otetul.
Dulci-acrisoare: portocalele, ananasul, perele, prunele si piersicile.
Rol: ajuta digestia, stimuleaza procesele metabolice si activitatea cardiaca. Ajuta la cresterea în greutate si a fortei fizice.
Alimentele acre în exces pot provoca afectiuni circulatorii, hepato-biliare, guta, astenie, scaderea imunitatii. O alimenta?ie saraca în alimente acre duce la disfunctii digestive si tulburari cardiace
eXTReMe Tracker
owd